punct de întrebare

2 Aug

I don’t wanna live in a tiny flat with bright green walls, old rug on the floor, silly bedding and fuck guys with small dicks.
Cam ăsta o fost primu gând al meu dis-de-dimineață. Probabil m-am (dez)îndrăgostit. Sau mă uit la pre mult porn. Hatea ce-i prea mult porn pentru o femeie sănătoasă, tehnic vorbind.

You’re sort of bipolar, mi-o zis sublit vecinu, în timp ce eu stătea pe podea la dânsu-n cameră ș cu un zâmbet până la urechi mai nu boșem.
Dacă ar fi să luăm lucrurile într-o ordine cronologică, câteva zile eu stăteam într-o cafea, cu cele două курице, aka vecinele mele și ne hlizeam. Ne hlizeam la o lentil soup ca să ne treacă mahmureala. Cu câteva ore înainte una so apropiet de mine și mi-o soptit la ureche, printr-un râgâit elegant și o lunecare pe podeaua din bucătărie, că eu, видите ли, să nu uit că am bărbat. Undeva departe, dar am. Și iată acum, stăm toate trei курице și ele mă pregătesc pentru job interview. -so what are your weaknesses? -well, I cheated on my boyfriend the other night, except that, I’m the perfect employer. La una supa o ieșit pe nas, la a doua pe nas o intrat, toate distrate nevoie mare. Și eu stau lângă supa mea, tristă, contemplând ce huinea am făcut și cel mai grav, unde so ascuns sovistea.
Cu câteva ore în urmă, 70 de kile de mușchi se giugiulea cu mine-n bucătăria mea. Mai în glumă, mai în serios, am mers cu toții în club, unde mai în glumă, mai în serios, eu comandam sambuca la bar în timp ce el se juca cu clitoru meu. Mai în glumă mai în serios, ajunși acasă, things went straight to the G. A doua zi dimineață, ca orice femeie fără laskă, eu îmi imaginam cum ar fi dacă el și flori mi-ar aduce. Și eu așă, tare nonșalant, l-aș întreba, oh, do you always bring flowers to girls you jerk on? și el ar zâmbi cu toți mușchii lui de actor și m-ar ridica în brațe pentru a mia oară. În momentu ăsta de apogeu al idiotizmului femeiesc, соседка bate-n ușă și mă-ntrebă dacă am ceva ceva headache pill. O da, eu am de tăti. Și eu mă întind după аптечкă, în același timp gândindu-mă la coaiele lui epilate.
Învârtind timpu încă oleacă înapoi, așa cum se învârte vata pe băț, noi doi, eu și bărbatu meu, eram în tren spre București. Trenul tu-tu-tu, noi tot-tot-tot. Noroc de trenurile noastre rășchirate pe șine care scot zgomote de apocalipsă. Noroc de pachetele de țigări și bomboanele шпyчка. Noroc că eram noi doi, transpirați, obosiți, întinși pe paturile improvizate, din piele lucioasă, murdară, cu muște zâbâind în jurul nostru și oxigenu fugind ca de dracu. Noroc că eram în doi, și ne era bine. Ne era bine până exact în momentul când într-un moment de extaz în ochiul meu o ajuns lichide care n-ar trebui să ajungă în ochii nimănui. Pe urmă eu mă prefăceam bosumflată, el se prefăcea că n-o vrut. Simbioză motherfuckers.

Și deși ochiu și sufletul mă dureau, eu, din al doilea vagon al meu, eram în al nouălea cer.

Numai că trenu so dus. Eu-s aici, nici în al doilea vagon, nici în al nouălea cer, el e acolo, ни туда ни сюда.
Când mă întreabă lumea what are your plans for today, eu cu un zâmbet ștrengar ș aer de bohemie, le zic că I need to sort out my life. Pe urmă merg în odaie, trag draperiile, pun o hârtie pe ecranul webcamului (prea multe filme despre consiprații, ce să faci), învârt cheia în ușă de două ori, și încerc să ajung în al nouălea cer.

выше пола n-am fost, încă.

dar în rest, viața mea e plictisitoare.

și eu nu găsesc nici un motiv rezonabil de ce aș fi scris asta. Dar ce-i scris e scris. Noapte bună.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: