Arhiva | Ianuarie, 2013

obsesie

30 Ian

E atît de bine
să te trezești dimineața singur
și să nu trebuiască să-i spui cuiva
că-l iubești
cînd nu-l mai iubești.

o zis odată cineva.

eu parcă aș avea mult de spus da vreau să tac, eu parcă vreau să beu dar nu mi-i sete.

ieri seara mi-am făcut un prieten, pentru că atunci când cădeam de pe trotuar pe viață, l-am sprijit să nu cadă și el. dar mai puțin metaforic, eu eram bată, el era bețivan.

***

când îl citești pe camus și privești filme ca salo, nu prea am multe de zis, pentru că pentru mine zice alcineva.

eu m-am gândit azi la tine, și am simțit un pic de dor și foame, și ți-am zis și ție.

tu m-ai fi cuprins frumos dacă nu erau câteva vame, râuri, poduri, urne cu gunoi, clădiri sure și nori plini cu ploaie între noi.

***

în propria degradare eu mi-am comandat ieri un vibrator, în timp ce înghițeam oleacă de bere și citeam cu picioarele pe perete. sau cu perete sub picioare. viața-i frumoasă când ești viu. а нам все равно.

împăcare sufletească, zonă de confort, pivă, sănătate.

alegorie cu gust de mare.

24 Ian

îmi sună telefonul.

dând jos tot ce se poate de dat jos de pe o tumbocikă din camera unei fete, eu, cu ochii închiși și o durere de zile mari de cap în cap, iau telefonul, îl pun la ureche, și cu vocea mea răgușită de dimineață, îmi trimit liubea padrușca care o decis că am dormi destul.

alaltăieri la un bayleys mie mi so făcut tare dor de mare, așa că ieri de dimineață, eu cu tot ce cearcănele mele de om nedormit și prost, cu puloverul cu o inimă mare pe el ca să nu zică lumea că n-am suflet, stăteam în tren spre mare, gândindu-mă că de vreo 3 zile n-am trecut pe acasă, respectiv cam tot de atâtea n-am dormit. ceotka.

-tu trăiești ca-n filme, tu știi?
-tipa mimez orgasmul și mă cert cu regizorul?

-nu, tipa te trezești dimineață, te duci în vreo cafenea să bei cafea și să citești ziarul, după asta te plimbi pe strazi fix cum îi scris prin cărți

-ap eu trăiesc ca-n cărți dară

-nu mă-ntrerupe. zâmbești la oameni, în fiecare zi faci cunoștință cu diferiți ciuvași, apropo să-mi spui ce-i cu acela de la museu

-o zic că o să mă învețe să dansez salsa.

-nu mă-ntrerupe bleaghi. apăi umbli pe străzi, te sună vseakie cunoștințe să ieșiți împreună, seara stai prin puburi, sau te duci la concerte și pe urmă mergi la pivă cu băieții din trupele de rock&roll sau jazz, și la univer te duci, și la lucru dovidești.

-mă plictisește conversația asta.

-și ești așa de rece blea.

-36.6, tot normal.

***

eu pizdeț de ce tare iubesc să merg cu trenul. dar pizdeț.

***

am ajuns la mare.

eu când eram și mai mică, foarte tare vroiam să trăiesc lângă mare. ca mie să nu-mi fie trist, și marea să nu simtă singură.

cum e să trăiești lângă mare.

cum e să ai apă în paharul de pe masă și marea după fereastră.

cum e să hrănești pescărușii în loc de vrăbiuțe.

cum e când vrei să te ascuzi de lume și tot  să auzi valurile mării.

cum e să-ți spună mama ai grijă când treci strada și nu înota prea departe.

cum sunt oamenii care trăiesc lângă mare.

mai sărați, mai umezi, mai melancolici, mai cu nisip în buzunare, poate înoată mai des împotriva curentului, sau poate nu.

cum e să te împingă mereu vântul pe la spate.

***

cum e să fii mare. cum e să pișe toți în tine și să-și scalde organele genitale după care să se urce în avion și să plece acasă.

cum e să se pișe toți în marea ta?

***

mie mama demult demult mi-o zis că oamenii care locuiesc lângă mare îs oamenii lipsiți de mare.

cartea care m-a indignat.

20 Ian

blea.

sunt cărți care nu înseamnă nimic. sunt cărți care-s pur și simplu o adunătură de gânduri. sunt cărți cu cuvinte goale și nimicuri spuse frumos.

sunt oameni care nu înseamnă nimic. sunt oameni care-s pur și simplu o adunătură de gânduri. sunt oameni cu cuvinte goale și nimicuri spuse frumos.

***
sunt cărți cu mod de expunere primitiv, fără sens și fir logic, cu emoții dezvoltate greșit, fără idei desfășurate, fără nimic frumos, până la pagina 367, din 411.

și timp de ultimele 56 de pagini scriitorul dă drumul. la idei, la sentimente, la gânduri.

***

și după aceea eu închid frumușăl cartea, îmi pun pătura pe cap și mă covrijesc în pat aproape boșind.

pentru că și eu am simțit așa.

și poate pentru că totuși eu am simțit dajă mai mult. pentru că scriitor
хуёвый cu idei geniale.

любовь мати вашу.

depressed …

16 Ian

-are you still up for tonight?
of blea,trebuie să mă dau jos din pat, să mă uit în oglindă vreo oră,  să mă colorez, să-mi pun zâmbetul idioțesc pe față, trebuie să par că toți mi-s dragi și că da, iuhuu, să te îmbeți  в три пизду   în cluburi și să dansezi cu pakistanezi flămânzi îi ceotka, trebuie să  trebuie să îndoi pagina la o carte, la urma urmei.

– sorry babe I’ve got such an awful headache.

mă gândesc la cât îs de ipocrită eu și ca orice om normal, îmi găsesc și o scuză. ea nu avea să înțeleagă.

***

ieri stăteam în patru la mine în cameră, pe podea, cu mâța și sticlele de șampanie și vodkă lângă noi și în timp ce eu le turnam, ele povesteau ultimele săxuri. în club, lângă club, pe tumbacikă, bată, pizdă bată, și tot așa.

da eu torn și tac. tac și torn.

– I know what’s wrong with you
serios?

-You’ve got a depressed vagina.

da. prima dată când văd o fată să aibă dreptate.

me and my depressed vagina, we are going to cook mushrooms now.

 

 

the doors.

14 Ian

before you diagnose yourself with low self esteem or depression make sure you are not surrounded by assholes.

hai împrumută-mi visele tale și io o să-ți крутеск oleacă de fericire. vrei? si noi o sa fumam fericire si o sa expirăm fericire și toți o să fie fericiți. naiobcă.

 iadul e gol, pentru că tot răul e printre noi. în minte, în tine, în compot, în ceai, în mă-ta. 
  
și iată eu mă gândesc că mi-aș face din iad loc pentru odihnă și fumat, și o să stau și o să mănânc mere acre și o să plec după fluturi, și o să-mi amintesc cum tu ai vrut să-mi intri în suflet prin vagin. de râs. aș împarți bilete Нахуи la toți. ție, ție și ție. 
  
семечки, кто хочет семечки?
  
dumnezău e bun dar nu există, de aceea eu am decis să caut pe google ‘cum să-ți anunți părinții că pleci în australia’. nihuia. lucrurile care ne fac fericiți nu-s lucruri. punct.
  
și la final, să știi că eu vreau acum să stau intr-o cameră caldă și albă, cu ferestrele larg deschise și perdelele-n vânt, undeva pe vârful unui munte cu aer rece și brazi frumoși, cu capre de munte și oameni sinceri, să-mi bag arătătorul cu tot cu inelul cu perlă de pe el în toarta unei căni de cafea și să zâmbesc omului din fața mea, chiar dacă el n-o să fie atunci acolo. 
  
  
 și într-un fel, e mai bine să te rătăcești în pădure, decât fără pădure.

orgasm donor

11 Ian

pe burtă, pe spate, cu picioarele pe perete, cu capul în jos, pe scaun, pe masă, sub masă, la bucătărie, în coridor, pe pătură în parc, noaptea la lumina felinarului, în lift, purtând rochii florate sau blugi albaștri și aspri, pe plajă, după sau înaintea unei cești de cafea, pe o bancă din parc, într-o sală de clasă după ore, cu părul legat la spate sau lăsat în bătaia vântului, după o zi grea sau de dimineață, când afară plouă sau e soare, în tren, în avion, după ce am fumat iarbă, în lenjerie neagră, albă sau colorată, în intimitate totală sau când se uită mâța la mine, eu citesc.

***
peste oraș se lasă o dulceață de cais apetisant.

http://www.youtube.com/watch?v=8IHFVn0sv14

despre ura!

9 Ian

Ведите себя прилично, как-будто Вы – культурный человек.

azi am aflat prețurile la organele interne și am înțeles că totuși lumea mea interioară e bogată. azi am stat pe un pod în timp ce pe sub mine treceau vapoare în timp ce  lângă mine zburau pescăruși în timp ce voi vă încărcați mii de giba de poze patetice cu bebeluși, cu iubiri, cu mă-ta. în timp ce cuprindeam de frig  un ziar. asta-i viața mea cumsarzice. viață de hârtie de ziar.

pe obraz îmi rămâne trafaretu cu evening standard. ceotka.

știi, eu am înțeles că scriu pentru că până ce nu văd cuvintele mele scrise eu nu știu ce gândesc iar asta e tare tragic în contextul în care din mine nu mai ies cuvinte.

bag două degete în gură. acum valorez cu o dragoste digerată mai puțin.

știi, la apus de soare până și cel mai urât oraș pare frumos, la cum la început de iubire până și analul pare florișele la ureche. timpul a fost inventat de acei care sunt incapabili să iubească. ura!

eu dacă am să mor exact ca Gerard Ribaud, numai că oleacă altfel.

am să scriu ”sunt mediocru” și o să mă arunc pe fereastă. hatea nu, de pe pod.

ura!